Cica s-ar numi dragoste….

Cel mai citit post de pe blogul meu. Nu stiu ce sa inteleg din asta. Oare sunt chiar atat de multe persoane carora le sare tandara usor si apoi regreta ce spun la nervi? Sau ca sunt multi curiosi  sa afle cum isi rezolva altii certurile, sa se inspire pentru linistirea propriilor ape tulburate de certuri, reprosuri si sentimente de ura. Ma intreb cati au citit amuzati, aroganti si cu un aer de superioritate povestea (ne)fericitei fete, fara sa arunce un ochi, macar in treacat, in ograda vietii lor, in care nu s-a mai facut de mult timp curatenie de primavara. Si au trecut atatia ani, atatea primaveri….

Postul a fost scris acum 4 ani jumate, intre timp povestea tumultoasa a muzei mele s-a incheiat. Pentru ca, la un moment dat nu mai poti sa ierti, sa speri ca maine va fi bine, dupa atatea zile de ieri promitatoare care s-au transformat in zile de azi dureros de dezamagitoare. Pentru ca atunci cand vocabularul nu ne mai sustine, iar mintea scurta si educatia precara isi spun si ele cuvantul, cand spiritul e deja ingenuncheat si sangereaza in pierzanie, fiind prea suferind ca vorbele grele sa il mai atinga, urmatorul pas spre distrugerea totala este violenta fizica. Insa, mai sunt si cazuri fericite, ca cel de fata, cand spiritul are puterea si intelepciunea sa spuna STOP. Sa convinga prin perseverenta trupul sa se ridice si sa fuga, sa inchida amintirile amare intr-un sertaras al constiintei si sa se vindece primind cu drag si inima deschisa ajutorul si dragostea celor din jur.

 

aDORAtion

Scenariu clasic: el si o ea, 300 km distanta intre ei, cearta la telefon. Reprosuri, tipete, acuze, jigniri, iar in final, taioasa concluzie “ bagati mintile in cap si poate vom mai avea ce discuta. Momentan iti inchid telefonul! ”. Si chiar ii inchide. De tot. CE FACE EL in aceasta situatie? Ia primul taxi care ii iese in cala, da o groaza de bani si pierde o noapte in trafic, ca sa ajunga la ea sa-I ceara scuze, sa-I declara dragoste vesnica, sa toarne la explicatii, motivatii si alte chestii siropoase. Cica s-ar numi dragoste. Eu spun ca orice, dar numai dragoste nu e. Mama ar numi-o “ ambitie de om prost”.

Da, stiu, deja v-a incoltit in minte gandul ca as fi insensibila si rea. Eu spun ca sunt doar realista. Intradevar, gestul poate fi considerat ceva impresionant ( atentie, am zis poate !), dar, ( cat ador…

Vezi articol original 241 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s